Tăierile de întreţinere se referă la menţinerea formei, la înlăturarea ramurilor uscate, rupte.

     Tăierile de fructificare vor consta în scurtarea unor ramuri anuale ce depăşesc 80 - 90 cm cu 1/4 din lungime; reţinerea ramurilor mijlocii de30 - 60 cm întregi şi rărirea lor la 10 - 15 cm. Se răresc buchetele de mai când sunt numeroase. Se reîntineresc ramurile de semischelet în vârstă de 4 - 5 ani înlocuindu-le cu noi ramuri anuale, sau se scurtează în lemn de 2 - 3 ani când depăşesc 4 ani. La cais, mugurii de rod se formează atât pe ramuri lungi, cât şi pe buchete aşezate direct pe ax sau pe ramuri de schelet, de regulă pe lemn de 2 ani.  Ramurile de rod nu au o durată mai mare de 3-4 ani. Prin scurtarea şi rărirea ramurilor se asigură formarea permanentă a ramurilor de înlocuire.

     Buchetele de mai, se păstrează în general, rărindu-se dacă sunt prea dese. Ramurile mixte cu creştere moderată (40-50 cm) se păstrează, eliminând pe cele slabe, îndesite şi afectate de ger. Ramurile fructifere care depăşesc  80 - 90 cm se vor reduce cu 1/3 din lungimea lor. Lăstarii lacomi pot fi folosiţi pentru regenerarea scheletului sau se suprimă.

     Deoarece la cais, adesea mugurii de rod sunt distruşi de ger, ca urmare a ieşirii prea devreme din repausul obligatoriu, s-a preconizat  un nou sistem de tăiere – tăierea  de vară, pentru a provoca formarea unor muguri de rod cu evoluţie întârziată.

     Aceasta constă în:

- scurtarea ramurilor de schelet cu intervenţii pe lemn de 3-4 ani în prima jumătate a lunii iunie, ce determină evoluţia a noi creşteri a căror muguri diferenţiindu-se mai târziu, înfloresc în primăvară mai târziu şi scapă de brume;

- înlăturarea ramurilor slabe, degarnisite sau umbrite, în vederea răririi coroanelor.  În perioada de declin, se fac tăieri de reîntinerire în lemn de 5 - 6 ani, periodic la 3 - 4 ani, reducând din volumul coroanei până la 25 - 30%.  Se vor evita rănirile cu leziuni mari, deoarece caisul suportă mai greu rănirile, acestea grăbind pieirea prematură a pomilor.